Există, doar dacă întinzi mâna, aici în lumea noastră accesibilă, atât de multe cărți care au puterea să te facă să strălucești, cărți-feerie, cărți-basm, cărți-pietre, cărți-emoție pură, cărți-eliberare, cărți-amuletă, cărți cu tine și despre tine, în care te recunoști și la care te întorci ca la o apă bună. Pentru cititorii pasionați, aceasta nu este doar o activitate ideală și nu este o teorie, ci este un adevăr la îndemână, o mină de aur palpabilă, pentru care uneori nu trebuie să plătești. Nu-i așa că avem mare noroc?
Cineva mi-a dăruit cartea Mirelei Oprea și a făcut un pic de magie în sufletul meu. Chiar titlul cărții pune pe masa dezbaterii un paradox care poate surprinde, alăturarea cuvintelor Dream și Management. O idee-feerie și o idee-piatră. Un cuvânt ușor ca un fulg am zice, alături de un cuvânt zgrunțuros la atingere pentru unii. Mirela mi-a răsturnat aceste idei predefinite, arătându-mi că visul nu este acel ceva împachetat, legat cu panglică, la care zâmbim, îl luăm și îl așezăm pe un raft, la fel cum managementul nu este despre un prost management în diferite organizații de pe la noi sau de pe la alții. Cartea este cu atât mai valoroasă cu cât ea cuprinde o muncă de pionierat în a răspândi conceptul de Dream Management în țara noastră.
Tu la ce visai când erai mic? Pare o întrebare ghidușă, dar are o miză atât de mare. Cartea propune “un joc” de-a viața cât se poate de serios. Chiar metoda propusă pentru realizarea unui vis, oricât de măreț ar fi, greu de atins sau considerat chiar imposibil, se numește COPIL. E „desigur, un acronim: C vine de la „clarifică visul”; O vine de la „identifică obstacolul care îți stă în cale”; P vine de la „pasul cel mai mic, ridicol de mic” pe care trebuie să îl faci; I vine de la „inimă bună”, o metaforă pentru a reprezenta prietenii pe care îi aduni în jurul visului tău; L înseamnă „liniștea” pe care ai nevoie să o cultivi în mintea ta pentru a putea să te concentrezi asupra visului.” (p.13). Eu am simțit, citind, că mesajul este despre curaj, despre maturitate, despre spargerea unor mituri și preconcepții. Nu pot să nu fiu de acord cu faptul că majoritatea dintre noi avem un vis sau mai multe, care ar putea avea un impact major în viața noastră și a comunității în care trăim, dar ceva ne blochează într-un punct de care nici nu suntem conștienți și ne este și greu să îl definim. Dacă trebuie să mă gândesc la ce anume mă blochează să îmi îndeplinesc visul, mi se pare o provocare, iar dacă nici nu simt că trebuie să zăbovesc ca să o descos, mă întreb, oare ăsta este visul meu cu adevărat sau este al altcuiva ? O idee similară am întâlnit la autorul despre care voi scrie teza mea de doctorat, la Eric-Emmanuel Schmitt. El spune că subiectul unei cărți trebuie cu adevărat să fie un trunchi de copac cu rădăcini adânci, răsfirate în conștiința, în principiile și în valorile tale pentru a reuși să scrii o carte bună. Dacă întâmpini blocaje foarte mari, te poți opri pentru a te gândi dacă acela chiar este subiectul tău sau al altcuiva. Schmitt chiar propune într-un curs de scriere creativă un butic de subiecte pe care le deține și pe care le-ar putea adopta altcineva. Cam asta am simțit că a reușit Mirela cu cartea aceasta, a deschis un butic cu visuri, a enumerat, a povestit diferite întâmplări în care m-am regăsit. Am primit așa multe aha-uri și momente de “asta am simțit și eu”, „la asta m-am gândit și eu”, încât am impresia că această carte este despre mine, scrisă exact pentru mine.
Sunt foarte recunoscătoare pentru că Mirela și echipa ei de oameni faini mi-au pus cartea aceasta în mână. Eu am cunoscut-o chiar cu ocazia primului ei atelier de Dream Management, când lucram pentru organizația Policy Center for Roma and Minorities, așa că nu a fost o simplă lectură, eu am ascultat vocea autoarei în această carte. Pentru mine, cea mai mare emoție a venit când a pus „un deget pe rană”, mi-a așezat în față o temere pe care o țineam ascunsă, aceea de a cere ajutorul. Nu știu dacă este un fapt cultural sau este doar natura umană, dar noi evităm pe cât posibil să apelăm la cineva. Dacă persoanei nu îi pasă, dacă mă refuză, dacă deranjez, dacă nu va vrea să-mi împărtășească din succesul ei, ca să nu o depășesc, dacă nu îmi va răspunde niciodată, dacă o să mă considere insistentă, dacă nu am nimic să îi ofer în schimb, sunt niște gânduri cât se poate de prezente, cel puțin pentru mine, dar îndrăznesc să cred că pentru majoritatea oamenilor. Am mai citit câteva cărți de dezvoltare personală venite din școala americană, ideile lor s-au răspândit poate cel mai mult în sfera aceasta. M-am bucurat că o autoare româncă vorbește în această carte pe limba noastră, se adresează unor puncte sensibile din conștiința românească, atingând cu mult curaj adevărul acela despre care preferăm să nu vorbim. Ba mai mult, își susține ideile cu dovezi științifice și propune și exerciții captivante, pe care m-am bucurat să le încerc în jurnalul meu.
Cartea Dream Management a apărut la editura Cartex în 2019, iar Mirela Oprea răspunde mereu, oricărui mesaj pe care îl primește din partea celor care au o idee despre inițiativa ei, pe rețelele cunoscute de socializare. O recunoașteți după zâmbetul cald, ca să nu mai vorbesc despre căldura cuvintelor ei.
